Max Heindel & Augusta Foss Heindel
"Originile Franc-Masoneriei
și ale Catolicismului"


~ Capitolul IV - Facerea Mării de Aramă ~

Cum darurile spirituale ale fiilor lui Seth înfloreau în Solomon, cel mai mare înțelept dintre oameni, și îl făceau capabil să conceapă și să descrie planul unui templu minunat, corespunzând planului creatorului său, Iehova, așa Hiram, lucrător abil, încarna în el îndemânarea împlinită a unei lungi linii de artiști : strămoșii săi. El poseda chintesența Cunoașterii Materiei, culeasă de fii lui Cain. Ei reprezentau într-o lume sălbatică, un focar de civilizație concretă și în timp ce ridicau Templul lui Solomon, minunata lor abilitate se concretiza într-o maximă utilizare.

Astfel, acest edificiu glorios a fost capodopera a două curente, o manifestare a spiritualității sublime a oamenilor Bisericii, prin copiii lui Seth, combinată cu abilitatea superioară a artizanilor, prin copiii lui Cain. Până aici meritele au fost egale, ca și contribuție. Solomon a fost satisfăcut și a executat proiectul care i-a fost transmis. Ca amplasament, el avea un loc de adorare demn de Domnul pe care îl venera ; însă sufletul lui Hiram nu a fost mulțumit. Înarmat cu toate Cunoștințele transmise prin Tradiție, el a construit o admirabilă capodoperă de arhitectură, dar altul era cel care îi trasă planul. El nu a fost decât unealta Arhitectului abil - Iehova - ce lucra prin intermediarul său, Solomon. Gelozia încolți în inima sa, căci era la fel de necesar ca și aerul pentru el să-și aducă contribuția personală.

Pe vremea când Cain și Abel erau singuri pe pământ, Abel se mulțumea să aibă grijă de animalele sale create. Cum de altfel, procedau și părinții săi, Adam și Eva, îndrumați de Iehova.

Însă Cain, progenitura semi-divină zămislită de spiritul luciferian Samael și Eva - creația lui Iehova, ardea de o dorință divină de a-și aduce propria contribuție. Muncea pământul și făcea să crească două fire de iarbă, acolo unde nu creștea ( în mod spontan - n. trad. ) decât unul ; și văzând aceasta, în el se manifestă instinctul creator ce trebuia cumva să-și găsească o materializare.

Ca un adevărat moștenitor al lui Cain, Hiram era posedat de spiritul lui Samael, atribut ce-l putea împinge oricând, spre o formulă extremă. Era ros de dorința dominatoare de a adăuga Templului, Ceva care să eclipseze întreaga construcție, atât în frumusețe, cât și în importanță. Din frământarea spiritului său s-a născut ideea Mării Topite ; așa că, imediat trecu la realizarea acestui ideal mare ... Cu toate că Cerul și Pământul și-au pierdut răsuflarea de frică în fața îndrăznelii acestui proiect.

Biblia oferă puține învățături despre această Mare de Aramă. În Cronicile II, capitolul 4, aflăm că Hiram făcu o cadă imensă așezată pe 12 boi ale căror capete erau în afara căzii, iar corpurile sub cadă spre centrul acesteia. Ea era destinată folosirii numai de către preoți. Se povestesc multe, cu scopul de a deruta cititorul, însă detaliile deosebite indicate mai jos dovedesc importanța acestui obiect remarcabil. Pentru aceasta însă, trebuie să comparăm citatul masonic, cu sensurile voalate și nepătrunse ale Bibliei. Legenda masonică spune după cum urmează :

"Când Hiram termină aproape în întregime Templul, el începu să toarne vasele cerute pentru serviciul religios, conform desenului făcut de Solomon, în calitatea sa de agent al lui Iehova.

O Piesă Importantă între acestea, era Marele Bazin destinat receptării apei pentru baia de purificare, prin care trebuiau să treacă preoții înainte de a intra în slujba Domnului. Acest bazin și toate celelalte piese de dimensiune mai mică fuseseră turnate de Hiram, după cum este spus și în Biblie.

Există o deosebire importantă între Marea de Aramă și cada propriu zisă, ce era doar destinată să o cuprindă pe prima. Atâta timp cât Marea de Aramă nu era în Cadă, aceasta nu avea nici o calitate deosebită în ceea ce privește puterile de purificare ( nu putea îndeplini o funcție de Rezonator - n. trad. ). Până atunci ea nu putea să purifice sufletul de păcate, exact cum un bazin fără apă nu putea servi curățirii corpului.

În plus, în lipsa Mării de Cupru, Solomon nu putea rosti Cuvântul, adică Formula necesară pentru a împlini Transformarea Minunată. Nimeni nu știa aceste lucruri, în afară de Hiram.

Această muncă ar fi trebuit să fie Capodopera Sa și dacă reușea, Arta Sa, l-ar fi ridicat deasupra tuturor oamenilor, pentru a-l face Divin ; precum Iehova- El-Elohim !

În grădina Edenului, strămoșul său divin, Samael, a asigurat-o pe mama sa, Eva, că putea deveni asemenea lui Elohim, dacă mânca Fructul Pomului Cunoașterii ( Puterea Creatoare ).

De-a lungul secolelor, strămoșii lui au lucrat în Lumea largă. Grație abilității adunate de fiii lui Cain, iată că ei au ajuns să construiască un edificiu, unde Iehova se ascundea după Voal și comunica doar cu preoții săi aleși, copiii lui Seth.

Copiii lui Cain fură aruncați afară din Templul pe care tocmai îl construiseră, așa cum Cain fusese aruncat din grădina pe care o cultiva. Din această cauză, Hiram se simțea nedreptățit și lovit pe nedrept. Venise în sfârșit momentul, să pregătească toate mijloacele prin care fiii lui Cain ar putea rupe Voalul și astfel, să se deschidă Calea spre Dumnezeu, oricui dorea asta.

În acest scop, trimise în lume mesageri însărcinați să adune toate metalele cu care copiii lui Cain lucraseră. Cu ciocanul său, el le pulveriză și le așeză într-un cuptor încins pentru a extrage în chip alchimic din fiecare particulă chintesența cunoașterii absorbite în cursul experiențelor făcute pe ele. Astfel, chintesența metalelor de bază formă un "sublimat" de Cunoștințe Spirituale, de o putere incomparabilă, mai prețioasă decât toate puterile ... decât toate puterile terestre. Fiind de o puritate împinsă la extrem, acest produs nu avea nici o culoare, dar semăna cu o Mare de Sticlă.

Oricine s-ar fi spălat în Marea de Sticlă, putea fi înzestrat cu tinerețe veșnică. Nici un filosof nu se putea compara cu Hiram în înțelepciune, căci această înțelepciune a "Pietrei Albe" îl făcea capabil chiar să ridice Vălul Lumilor Invizibile și să atingă ierarhiile supraomenești, care acționează în lume cu o putere necunoscută maselor.

Tradițiile masonice spun că pregătirile lui Hiram erau atât de perfecte, încât succesul părea a fi garantat ... dacă, nu intervenea trădarea.

Muncitorii incompetenți pe care Hiram nu i-a putut duce spre Grade Înalte de Inițiere, conspirară să verse apa din bazinul destinat să primească Marea de Aramă, într-un anumit moment-cheie. Ei credeau că "Fiul Focului" ( Hiram - n. trad. ) era neștiutor în manipularea Elementelor de Apă, fiind convinși că acesta s-a prostit, deoarece era mai mult decât evident, că Ceva Acvatic, nu putea să se combine cu Minunatul Aliaj. Astfel, ruinând planul nutrit de Hiram și stricând Opera sa, ei își doreau în fond, să se răzbune pe Meșter. Solomon a fost avertizat în secret de acest complot criminal, dar gelozia pentru Regina din Saba legă limba sa și opri brațul său, căci spera că dacă planul ambițios al lui Hiram eșua, afecțiunea reginei se întorcea de la rivalul său umilit spre el. El închise așadar, și ochii, și urechile la zvonul complotului, lăsând totodată liberă, inițiativa conspiratorilor.

Când Hiram, în marea lui încredere, ordonă deschiderea cepurilor la Cuptoare, Focul Lichid se repezi și întâlni Apa. Atunci un bubuit cutremură cerul și pământul, pe când Elementele clocoteau, se zbăteau, se luptau. Toți, în afară de Hiram, își ascunseseră fața de la acest accident.

Atunci, din mijlocul focului dezlănțuit, el auzi vocea lui Tubal Cain, cerându-i să sară în Marea de Aramă. Plin de încredere în strămoșul său care a mers înaintea lui pe Calea Focului, Hiram se supuse și sări fără teamă în flăcări. Coborând prin fundul dezintegrat al bazinului, ajunse fericit în Centrul Pământului trecând prin Nouă Straturi în formă de Arc. Acolo, îl găsi pe Cain, fondatorul Familiei sale, care îi dădu instrucțiuni privind amestecul Apei cu Focul și îi înmână, cu un Ciocan și un Cuvânt Nou, mijlocul de a ajunge la rezultatul dorit. De asemenea, Cain privi în viitor și îi profeți. Profeție însă, parțial realizată :

"Ceea ce încă nu s-a împlinit este pe cale de a se realiza ; zi de zi, totul însă se va împlini cu siguranță doar atunci când va sosi momentul. Tu, Hiram - îi spuse Cain - vei muri înainte ca aspirațiile tale să se realizeze, dar din Văduvă se vor naște Fii, care vor păstra vie amintirea ta de-a lungul timpului și în final, va veni Cel care este Mai Mare decât tine. Tu nu te poți înălța, mai mult decât Leul lui Iuda îți permite să te ridici. Ci doar atât, cât să stai sub influența puternică, a Labei Sale !
Astăzi tu ai primit botezul focului. El în schimb se va boteza cu Apă și Duh.

Mai mare decât Solomon, El va construi un Oraș Nou și un Templu Nou, unde toate semințiile vor putea trăi în Pace, sub Semnul Adorației. Fiii lui Cain și Fiii lui Seth se vor reuni acolo în Pace, în Marea de Sticlă. Cum Melchisedec, regele Salemului ("Salem" înseamnă "pace") și preot al lui Dumnezeu îl călăuzea pe Abraham, tatăl semințiilor, când Umanitatea era încă în stadiul copilăriei, tot astfel această Nouă Lumină va aduna în Ea dublul oficiu al Regelui și Preotului, ca și în Melchisedec.

El va Judeca semințiile cu Legea Iubirii și celui ce va învinge i se va da o Piatră Albă cu un Nume, care îi va permite să intre în Templu, unde îl va întâlni pe Rege față în față."

Hiram a fost din nou adus la suprafața pământului și în timp ce se îndepărta de locul ambiției sale risipite, conspiratorii se aruncaseră asupra lui și îl loviră mortal. Dar înainte de a-și da suflarea ascunse ciocanul și discul pe care era înscris "Cuvântul Nou". Acesta nu a fost descoperit decât după secole mai târziu, când Hiram, fiul Văduvei reînvie în lume ca și Lazăr, și deveni prietenul și discipolul Leului lui Iuda, care îl învie din moartea inițierii. Când ciocanul a fost regăsit, avea forma unei cruci și discul devenise un trandafir. De aceea Hiram luă loc printre masoni sub noul și simbolicul nume de : Christian Rosenkreuz.

El fondă Ordinul Constructorilor Templului care îi poartă numele ; în acest Ordin, sufletele pline de aspirații sunt încă instruite în maniera topirii metalelor de bază pentru a face
"Piatra Albă" ( Piatra Filosofală ).

Simbolistica care o precedă va fi explicată în capitolele următoare.


Copyright © july 2007